La noi ....

As fii vrut sa scriu, ma eliberez de stres, ganduri, de tine, voi , scriind , dar cuvintele nu au vrut sa apara, m-au lasat la greu. Au continuat totusi sa ma roada pe dinauntru, sa-mi spuna cum ar fii fost daca ...am incercat sa le prind, sa le astern pe foi , dar au continuat sa fuga disperate, parca le era teama de tine, de ce ar putea sa maai spuni nou . Le-am sters, sa se duca dracu , sa ma lase sa respir, nu am nevoie de tine ca muza. A fost o vreme cand te respiram acum doar te evit... Unde s-o fi dus toata dragostea aia mare, toata fantana aia de lacrimi , toata ura aia nemarginita ? Stau pe un scaun inconjurata de amintiri cu noi , de rasul tau, de mainile tale, de mine fericita cu tine, de mine beata de dragoste si iubire care-mi iesea prin piele , de tine vesel si atat de drag , atat de drag... Ma chinui ca sa nu-mi treaca, sa am o drama ca sa pot trai. Nu vreau normal, nu vreau banal, mai bine nu! te prefer de o mie de ori strain si imbatat cu mine de cat plictisit si satul de noi. Sa treci , sa nu ma vezi, sa-ti intorci capul si privirea, sa ma jignesti, sa-mi spui cat de mult nu ti-a pasat de mine niciodata, cat de tare ma urasti, sa continui sa-mi spui toate astea, doar asa o sa stiu cat de mult m-ai iubit, cat de draga ti-am fost. Eu?? Nimic !! Nici bine, nici rau, doar fara tine , cu gandul uneori la noi...