Din abis

Beau un pahar de vin si mai fumez o Țigara , si încă una si înca un pahar . Încerc sa ma amețesc ca sa pot sa plâng , ca sa pot sa lupt . Amețită de gânduri si îndoieli tu imi dai târcoale in fiecare clipa . Ma lupt sa cred ca ma iubești , sau poate ma lupt sa cred ca te iubesc . Imi duc gândurile dramatice către altii , care nu mai fac parte din viața mea si nici nu or sa mai facă , le dau lor tot , dau tot nimănui . Mai bine asa decât sa ma împovărez cu tine si cu gânduri legate de tine. Incerc sa-mi setez mintea către un alt nivel , un nivel la care eu nu mai sufăr , doar vars lacrimi de ușurare si dor , un nivel la care înțelepciunea Si răbdarea e mai presus de gânduri fantasmagorice . Imi spun ca ca nu ma iubești si cad intr-un somn adânc cu lacrimi înca neuscate pe obraji si gât . Aud telefonul :" Alo , te iubesc !" "-si eu !" Maine e o noua zi ....