Din abis

Beau un pahar de vin si mai fumez o Țigara , si încă una si înca un pahar . Încerc sa ma amețesc ca sa pot sa plâng , ca sa pot sa lupt . Amețită de gânduri si îndoieli tu imi dai târcoale in fiecare clipa . Ma lupt sa cred ca ma iubești , sau poate ma lupt sa cred ca te iubesc . Imi duc gândurile dramatice către altii , care nu mai fac parte din viața mea si nici nu or sa mai facă , le dau lor tot , dau tot nimănui . Mai bine asa decât sa ma împovărez cu tine si cu gânduri legate de tine. Incerc sa-mi setez mintea către un alt nivel , un nivel la care eu nu mai sufăr , doar vars lacrimi de ușurare si dor , un nivel la care înțelepciunea Si răbdarea e mai presus de gânduri fantasmagorice . Imi spun ca ca nu ma iubești si cad intr-un somn adânc cu lacrimi înca neuscate pe obraji si gât . Aud telefonul :" Alo , te iubesc !" "-si eu !" Maine e o noua zi ....

Sa nu ma faci sa plâng , sa nu ma faci sa sufăr , fa-mi orice , da-mi emoții , iubește/-ma, controlează -ma, domina-ma, fa-ma a ta pe veci ! Daca o sa mi faci cele doua , o sa te iubesc in draci , bolnav si obsesiv , cu lacrimi si durere , cu sete de foc , cu iubire si lacrimi de gheata . O sa mi torn whisky pe gât , încercând sa sting o sete de nestins ... O sa te beau in reprize , o sa te beau cand ma uit la filme, o sa rad si o sa te sirb de plăcere, o sa te beau in cluburi , repede si cu lacrimi in gât , o sa te dau Shot după Shot si o sa plâng Si o sa regret , o sa te beau la piscina , p sa ma răcorești, o sa te savurez , o sa re beau iarna, o sa mirosi a Scorțișoara , zăpada , brad, caldura si șemineu , a portocale si vise dulci , o sa te vizez in culori de instalație de Crăciun , o sa te beau ca pe aghiazma, pura si împăcată cu demonii mei , cu sfințenie si gânduri curate , o sa te beau si o sa ma îmbăt cu tine si o sa fiu perfect licida in același timp , o sa te beau pana o sa fii ultimul pahar pe care l beau

Vine o zi cand planurile tale si crezurile de o viața se izbesc crunt , frontal de un adevăr existent si ispititor , dar urat mascat ! Gândești si regândești fara niciun sens , doar de dragul conștiinței. Ai vrea si n-ai vrea, ai plânge si ai rade in același timp , ai face totul in contradicție doar ca sa te epuizezi, sa nu mai gândești ca el , ca alții , dar asta nu e soluția . Mai clipești o data si încă o data , te ustura ochii si iti simți cearcănele grele , dar nu mai grele decât decizia asta! Cu toate astea, hotărârea e luată ! Materie cenușie , te rog da mâna cu cea care imi bate in piept de 24 de ani , a câștigat bătălia asta !! Mai rămâne sa ma părăsești tu acum ...

Așteptam telefonul lui , si a venit după doua ore , nu stiu cand adormisem , daca visasem ceva , daca imi era rau sau bine . "-ce faci ?ai adormit ?" "-da! Si altceva ?" "-nimic , noapte buna !te sun maine !" "-Ok!" ......... M-am trezit brusc , așteptasem telefonul asta si venise . Dintr-o data am avut sentimentul straniu ca mai aștept ceva , ce mai așteptam ? Ma sunase deja . Am închis ochii încercând sa reflectez , am pus mâna pe telefon sa sun pe cineva , sa-i spun ce simt , cat sunt de goală ... Abia atunci mi-Am dat seama cat sunt de singura , singura si nefericita , câta Tristețe incerc sa ascund de mine si câți de "sunt bine , fericita " încep sa-mi iasă prin piele . Pur si simplu nu mai aveam pe cine sa sun , pe nimeni care sa ma înțeleagă , eram singura si epuizata ... Ar fi putut sa-si petreacă seara asta cu mine , dar nu a făcut-o . Sunt 100 de nopți de cand adorm si ma treZesc singura , iti multumesc ca esti , ma rog ,doar eu stiu ca esti ...

Sa nu ma scapi....

Ajunsa intr-o lume care nu ma reprezinta deloc, care ma atragea si nu ma atragea , care-mi lasa semne de intrebare si "cum ar fii daca ?" speriata si singura , cu tine de mana tinandu-ma strans si protector, am vrut sa fug si sa plang, singura , departe de toti si toate. Sa ma intorc zambind si sa te iau de mana... Am fugit , m-am refugiat in valuri de vodka , seaca , combinata, fara gust , fara noima, fara scapare. Mi-am inghitit lacrimile de mii de ori, mi s-au uscat obrajii pe dinafara si mi s-au inundat pe dinauntru. M-am inecat si am inviat, m-ai salvat sau doar m-ai impins in apa neagra si murdara ? Mi-ai zis ca te-am distrus psihic, ca te-am umilit cu pivirea, te-am ingenuncheat , m-am uitat la tine si am plecat. Ce ciudat ! N-am scos niciun cuvant, dar ochii , ochii ti-au transmis tot ce gura nu a putut sa faca. Simt un gol in stomac si o senzatie de teama, ma simt ciudat ,si mai ciudat e ca te iubeam dar acum te iubesc enorm, puternic ,zgomotos, cu surle si trambite, cu seninatate si relaxare, te iubesc intr-un milion de feluri , nu-mi e de ajuns, vreau sa te iubesc intr-un miliard de locuri noi si gesturi tandre.

La noi ....

As fii vrut sa scriu, ma eliberez de stres, ganduri, de tine, voi , scriind , dar cuvintele nu au vrut sa apara, m-au lasat la greu. Au continuat totusi sa ma roada pe dinauntru, sa-mi spuna cum ar fii fost daca ...am incercat sa le prind, sa le astern pe foi , dar au continuat sa fuga disperate, parca le era teama de tine, de ce ar putea sa maai spuni nou . Le-am sters, sa se duca dracu , sa ma lase sa respir, nu am nevoie de tine ca muza. A fost o vreme cand te respiram acum doar te evit... Unde s-o fi dus toata dragostea aia mare, toata fantana aia de lacrimi , toata ura aia nemarginita ? Stau pe un scaun inconjurata de amintiri cu noi , de rasul tau, de mainile tale, de mine fericita cu tine, de mine beata de dragoste si iubire care-mi iesea prin piele , de tine vesel si atat de drag , atat de drag... Ma chinui ca sa nu-mi treaca, sa am o drama ca sa pot trai. Nu vreau normal, nu vreau banal, mai bine nu! te prefer de o mie de ori strain si imbatat cu mine de cat plictisit si satul de noi. Sa treci , sa nu ma vezi, sa-ti intorci capul si privirea, sa ma jignesti, sa-mi spui cat de mult nu ti-a pasat de mine niciodata, cat de tare ma urasti, sa continui sa-mi spui toate astea, doar asa o sa stiu cat de mult m-ai iubit, cat de draga ti-am fost. Eu?? Nimic !! Nici bine, nici rau, doar fara tine , cu gandul uneori la noi...

De tine…

As fi preferat de o mie de ori sa fiu cu barbati pt care nu simt nimic de cat sa ma arunc intr o mare moarta, in tine si in sufletul tau gol si ros de atatea frustrari. Am vrut cu disperare sa ma eliberez de tine dar tot ce faceam ma aducea mai aproape . Cu fiecare greseala facuta si dezamgire primita in speranta de a uita de tine imi incarca sufletul si mai mult , ma golea de o goliciune pe care tu mi ai lasat-o , ma umplea de nervi si disperare si teama ca nimeni nu o sa mai fie ca tine. Te-am inghitit in sec de atatea ori si tot ce faceam era doar sa ma imbat din nou, cu iluzii, cu sperante, cu amintirile care nu vor sa moara, care persista si inteapa mai tare decat limba ta ascutita. Am crezut ca sunt slaba si fara tine nu o sa pot….ce naiva ! De tine m am vindecat cu greu, cu alte suflete, alte buze, alte trupuri, alte gandiri, alte gesturi, alt nume, cu ani …dar fara lacrimi, fara regrete, fara amintiri, fara durere. Am calcat tot ce am putut in picioare, am fost o nemernica. Iarta-ma , dar altfel nu puteam sa ma ridic, sa te privesc cu nesat de scarba , sa ti spun lucruri dureroase si adevarate, sa ti rad in fata , sa mi doresc sa fiu cu oricine altcineva in lumea asta, dar nu cu tine, sa mi doresc altfel, nu as fi putut…